image


Denumirea operatiilor chirurgicale

De obicei numele operatiilor chirurgicale se obtine prin alaturarea la numele organului tinta a unui sufix care arata operatia efectuata. De exemplu:

    • gastrotomie
    • gastrostomie
    • gastrectomie

La cuvantul principal se dauga de obicei alti termeni care au rolul de a preciza detalii ale operatiei.

In cele ce urmeaza se va explica modul de denumire a operatiilor folosind cateva exemple.


Tipuri de operatii dupa denumire:

Operatii denumite cu sufixul "-tomie"
Operatii denumite cu sufixul "-rafie"
Operatii denumite cu sufixul "-stomie"
Operatii denumite cu sufixul "-ectomie"
Operatii denumite cu sufixul "-plastie"
Alte operatii


Operatii denumite cu sufixul "-tomie"

Se refera la taierea - sectionarea sau deschiderea - unui organ sau a unei regiuni (cavitati) a corpului. De exemplu:

    • laparotomie sau celiotomie - se refera la deschiderea cavitatii abdominale
    • toracotomie - se refera la deschiderea cavitatii toracice
    • gastrotomie, duodenotomie, colotomie - se refera la incizia (deschiderea) stomacului, duodenului, respectiv colonului
    • sternotomie - se refera la accesul in cavitatea toracica prin sectionarea sternului
    • lombotomie - se refera la o incizie in regiunea lombara

In cazul unor incizii complexe se combina numele structurilor sectionate. De exemplu:

    • toracofrenolaparotomie - se refera la deschiderea cavitatii abdominale si toracice, cu sectionarea inclusiv a diafragmului ("freno")

Pentru precizia exprimarii se introduc in denumire detalii topografice si/sau detalii tehnice. De exemplu:

    • laparotomie mediana supraombilicala, laparotomie mediana subombilicala sau laparotomie mediana supra- si subombilicala
    • laparotomie xifo-ombilicala; laparotomie pubo-ombilicala
    • laparotomie subcostala dreapta sau stanga, laparotomie bisubcostala
    • toracotomie in spatiul V intercostal stang
    • toracotomie in spatiul V intercostal stang cu rezectia coastei VI
Celiotomie mediana supraombilicala (xifo-ombilicala)
Celiotomie mediana subombilicala (pubo-ombilicala)
Celiotomie mediana supra- si subombilicala (xifo-pubiana)
Celiotomie (laparotomie) subcostala dreapta
Celiotomie (laparotomie) bisubcostala
Celiotomie (laparotomie) pararectala dreapta

Toracotomie in spatiul VI intercostal stang

Pentru anumite laparotomii se folosesc nume proprii. De exemplu:

    • laparotomie McBurney
    • laparotomie Pfannenstiel
    • laparotomie Turnbull-Baraya
    • laparotomie Marin Popescu-Urlueni
Laparotomie McBurney
Laparotomie Pfannenstiel
Laparotomie Turnbull-Baraya
 

Cand sectionarea unui organ se poate face la diferite nivele sunt necesare unele precizari de natura anatomica si tehnica. De exemplu vagotomia practicata pentru tratamentul chirurgical al unui ulcer duodenal poate fi:

    • tronculara
    • selectiva
    • supraselectiva

 

Vagotomie tronculara

sunt sectionati ambii nervi vagi in dreptul esofagului abdominal; sunt sectionate toate fibrele nervilor, ceea ce implica denervarea aparatului biliar si a pilorului

Vagotomie selectiva

nervii sunt sectionati sub nivelul de emergenta al ramurii hepatobiliare; in acest fel se pastreaza inervatia vegetativa a arborelui biliar, dar este denervat pilorul

Vagotomie supraselectiva

sunt sectionate ramurile nervoase destinate stomacului si se pastreaza ramura hepatobiliara a fiecarui nerv si ramurile destinate pilorului.


Operatii denumite cu sufixul "-rafie"

Se refera la sutura unor organe sau structuri anatomice. De exemplu:

    • celiorafie sau laparorafie = inchiderea abdomenului dupa o celiotomie
    • neurorafie = sutura unui nerv sectionat (de ex. intr-un traumatism)
    • tenorafie = sutura unui tendon sectionat (de ex. intr-un traumatism)

Operatii denumite cu sufixul "-stomie"

Se refera la operatiile in care se face o comunicare ...

    • ...intre un organ cavitar si exterior

      sau

    • ....intre 2 organe cavitare (anastomoze)

De exemplu:

    • gastrostomia - consta in fixarea stomacului (printr-o sutura) la peretele abdominal; o sonda trece prin peretele abdominal si ajunge in lumenul stomacului; sond permite introducerea alimentelor lichide si semisolide pentru nutritia pacientului
    • jejunostomia - consta in fixarea unei anse jejunale (printr-o sutura) la peretele abdominal; se trece o sonda prin peretele abdominal si cel intestinal, ajungand in lumenul stomacului; pe sonda se pot administra pacientului alimente lichide si semisolide pentru nutritia pacientului
    • traheostomia - consta in practicarea unui orificiu in trahee prin care se introduce o canula; prin canula (cuplata la un dispozitiv de ventilatie mecanica) se asigura respiratia pacientului

Gastrostomie de alimentatie
Jejunostomie de alimentatie
Traheostomie
 

Alteori stomele sunt facute pentru a permite evacuarea continutului unor organe cavitare la exterior. De exemplu:

    • colostomie - deschiderea colonului la tegument
    • ileostomie - deschiderea ileonului la tegument
    • colecistostomie - deschiderea colecistului la tegument

Colostomie (intr-o amputatie de rect)
Ileostomie (terminala)
Colecistostomie
 

Uneori in denumirea operatiei se precizeaza scopul in care e facuta. De exemplu:

    • jejunostomie de alimentatie
    • colostomie derivativa
 

In denumirea operatiei pot fi incluse si detalii tehnice privind constructia stomei. De exemplu:

    • colostomie terminala
    • colostomie laterala pe bagheta
Colostomie terminala
Colostomie laterala
Colostomie laterala derivativa pe bagheta
 

Sufixul "-stomie" se foloseste si pentru a desemna stabilirea unei comunicari chirurgicale intre 2 organe cavitare (tubulare), respectiv a unei anastomoze. De exemplu:

    • gastrojejunostomie sau anastomoza gastrojejunala
    • gastroduodenostomie sau anastomoza gastroduodenala
    • esojejunostomie sau anastomoza esojejunala

 

Gastrojejunostomie (intr-un cancer gastric antral obstructiv nezezecabil)
Gastroduodenostomie (dupa o bulbantrectomie pentru ulcer)
Esojejunostomie (pe ansa in Y in acest desen) dupa o gastrectomie totala; la piciorul ansei in Y: anastomoza jejuno-jejunala
 

Din punct de vedere tehnic o anastomoza poate fi:

    • termino-terminala
    • termino-laterala
    • latero-laterala
    • latero-terminala

De exemplu, in figurile de mai jos sunt reprezentate schematic tipurile de anastomoza ileo-transversa posibile in cazul unei reconstructii dupa o hemicolectomie dreapta:

anastomoza termino-terminala

anastomoza termino-laterala

anastomoza latero-terminala

anastomoza termino-terminala

 

Intrucat segmentele de anastomozat pot fi aduse in contact in diferite moduri in denumirea operatiei sunt incluse uneori si astfel de detalii topografice.

De exemplu pentru efectuarea unei anastomoze gastro-jejunale ansa jejunala poate fi adusa la stomac prin fata colonului transvers sau printr-o bresa practicata in mezocolonul transvers; ca urmare o gastrojejunostomie poate fi precolica sau transmezocolica. La nivelul stomacului anastomoza poate fi facuta pe fata anterioara sau pe fata posterioara a acestuia. Ca urmare exista urmatoarele tipuri de anastomoza gastrojejunala:

    • gastrojejunostomie precolica anterioara
    • gastrojejunostomie transmezocolica anterioara
    • gastrojejunostomie precolica posterioara
    • gastrojejunostomie transmezocolica posterioara

 

gastrojejunostomie transmezocolica posterioara

gastrojejunostomie transmezocolica anterioara

gastrojejunostomie precolica posterioara

gastrojejunostomie precolica anterioara

 

Unele montaje anastomotice se intalnesc frecvent ca modalitati de reconstructie dupa rezectile digestive. De exemplu:

    • anastomoza pe ansa intestinala in omega (precolica sau transmezocolica)
    • anastomoza pe ansa intestinala in Y (precolica sau transmezocolica)

care sunt prezentate schematic mai jos ca modalitati de restabilire a continuitatii digestive dupa o gastrectomie totala.

Gastrectomia totala

Reconstuctia pe ansa in omega

Bontul duodenal e suturat. Prima ansa jejunala e adusa la esofag* si se face anastomoza eso-jejunala termino-laterala. Montajul are forma literei grecesti omega. Intre cele doua portiuni ale ansei in omega (cea aferenta si cea eferenta) se face o anastomoza jejuno-jejunala latero-laterala, care permite trecerea continutului duodenal (bila, suc duodenal, suc pancreatic) in jejun.

*precolic sau transmezocolic

Gastrectomia totala

Reconstuctia pe ansa in Y (a la Roux)

Bontul duodenal e suturat. Prima ansa jejunala e sectionata transversal la 10-15 cm de unghiul duodeno-jejunal; ansa se aduce la esofag* si se face anastomoza eso-jejunala (in desen termino-laterala). Ansa duodenala e implantata termino-lateral in jejun. Montajul are forma literei Y.

*precolic sau transmezocolic


Operatii denumite cu sufixul "-ectomie"

Sunt operatiile in care se indeparteaza un organ. De exemplu:

    • colecistectomie = indepartarea veziculei biliare
    • apendicectomie = indepartarea apendicelui cecal
    • tiroidectomie = indeparterea tiroidei
 

Uneori in denumirea operatiei se includ detalii tehnice. De exemplu:

    • colecistectomia poate fi retrograda, anterograda sau bipolara
    • apendicectomia poate fi directa sau indirecta
 

Colecistectomia retrograda

Cand ductul cistic si artera cistica pot fi identificate cu certitudine se procedeaza la ligatura si sectionarea ductului cistic si a arterei cistice. In continuare se sectioneaza peritoneul care acopera colecistul si se decoleaza colecistul din placa veziculara a ficatului progresand dinspre infundibul spre fundul colecistului. Intrucat disectia se face in sens invers curgerii bilei, tehnica se numeste retrograda.

Colecistectomia anterograda

Cand ductul cistic si artera cistica nu pot fi identificate cu certitudine se incepe cu decolarea colecistului din placa veziculara dinspre fund spre infundibul. Se identifica, se ligatureaza si se sectioneaza artera cistica. Colecistul ramane "agatat" in ductul cistic, care in acest fel e identificat cu certitudine, ligaturat si sectionat in siguranta. Dezavantajul tehnicii este aparitia hemoragiei in cursul decolarii colecistului, intrucat artera cistica e ligaturata mai tarziu. Deoarece operatia decurge in sensul curgerii bilei tehnica se numeste anterograda.

Colecistectomia bipolara

Tehnica bipolara presupune ligatura initiala a arterei cistice, urmata de decolara in sens anterograd (dinspre fund spre infundibul) a colecistului. In acest fel decolarea nu este hemoragica. In final se identifica ductul cistic, care se ligatureaza si se sectioneaza in siguranta. Avand in vedere ca operatia incepe dinspre infundibul si continua dinspre fundul colecistului, tehnica se numeste bipolara.

     

Apendicectomia directa

Mai intai se ligatureaza si sectioneaza mezoapendicele cu artera apendiculara, apoi se ligatureaza si se sectioneaza apendicele.

Apendicectomia indirecta

Cand apendicele nu poate fi exteriorizat in plaga (varful fixat, retrocecal) si se poate identifica doar baza sa de implantare se procedeaza invers: se ligatureaza si se sectioneaza apendicele, apoi se ligatureaza si sectioneaza progresiv mezoapendicele; in final intreg apendicele este eliberat si indepartat.

 

Unele organe sunt indepartate in totalitate, altele partial. Acest lucru trebuie precizat in denumirea operatiei.

De exemplu in cazul tiroidei se poate indeparta un singur lob sau toata glanda (lobectomie - dreapta sau stanga, respectiv tiroidectomie). Fiecare lob poate fi indepartat in totalitate sau cu pastrarea unei portiuni de tesut tiroidian pe artera tiroidiana inferioara. Ca urmare vorbim de

    • lobectomie (dreapta sau stanga) totala sau subtotala
    • tiroidectomie totala sau subtotala

Lobectomie totala stanga

 

Tiroidectomie subtotala.

 

Alt exemplu: in functie de extinderea exerezei rezectiile gastrice pot fi:

    • bulbantrectomie (pentru ulcer duodenal)
    • rezectie gastrica 2/3 (pentru ulcer duodenal)
    • rezectie gastrica subtotala (pentru cancer gastric antral)
    • gastrectomie totala (pentru cancer gastric corporeal)

Bulbantrectomie

Rezectie gastrica 2/3.

Rezectie gastrica subtotala

Gastrectomie totala

 

In cazul operatiilor oncologice rezectiile pot fi:

    • rezectie R0 = rezectie fara tumora reziduala
    • rezectie R1 = rezectie cu tumora reziduala microscopica
    • rezectie R2 = rezectie cu tumora reziduala macroscopica

 

In cazul unei afectiuni oncologice tratamentul chirurgical poate fi:

    • radical = vizeaza vindecarea prin indepartarea in totalitate a tumorii; evident doar o rezectie R0 poate fi radicala
    • paliativ = vizeaza prelungirea supravietuirii, tratamentul sau prevenirea unor complicatii, tratamentul unor simptome
    De exemplu in cazul unui neoplasm gastric corporeal se face gastrectomia totala (cu viza radicala). Daca tumora are metastaze hepatice operatia nu mai este indicata; daca insa tumora este hemoragica (complicatie care ameninta viata pacientului) se poate face gastrectomia totala, dar aceasta nu este radicala, ci paliativa (nu poate asigura vindecarea, ci se face pentru oprirea hemoragiei).

 

In chirurgia oncologica exista notiunea de "chirurgie de teritoriu limfatic". In vederea unei rezectii R0, cu intentie de radicalitate, e necesar sa fie indepartat (total sau partial) organul purtator al tumorii impreuna cu teritoriul de drenaj limfatic (care ar putea fi sediul unor metastaze). Cu alte cuvinte indepartarea doar a organului tumoral nu este suficienta, ci trebuie completata cu limfadenectomia (indepartarea ganglionilor limfatici).

 

Pentru precizarea caracterului oncologic, radical al rezectiei in numele operatiei se introduce cuvantul "radical". De exemplu:

    • nefrectomie = indepartarea rinichiului (pentru o afectiune benigna)
    • nefrectomie radicala = indepartarea rinichiului in bloc cu grasimea perirenala si fascia Gerota (pt. neoplasm renal)

      sau:

    • mastectomie = indepartarea glandei mamare
    • mastectomie radicala = indepartarea glandei mamare impreuna cu muschii pectorali si tesutul adipos si limfatic axilar

 

Tehnica diferitelor operatii a suferit modificari de-a lungul timpului. De exemplu: mastectomia radicala asa cum a fost conceputa si efectuata de William Halsted este o operatie mutilanta; in timp s-au introdus modificari ale tehnicii originale cu scopul de a reduce sechelele operatiei; aceste modificari sunt denumite de obicei prin cuvantul "modificata" si un nume propriu:

    • mastectomie radicala Halsted = indepartarea glandei mamare impreuna cu muschii pectorali si limfadenectomie axilara
    • mastectomie radicala modificata Patey = indepartarea glandei mamare, cu pastrarea muschiului pectoral mare si sectionarea muschiului pectoral mic si limfadenectomie axilara
    • mastectomie radicala modificata Madden = indepartarea glandei mamare, cu pastrarea muschilor pectorali (indepartarea ganglionilor interpectorali facandu-se prin indepartarea muschilor pectorali) si limfadenectomie axilara - etc.

 

Uneori necesitatea limfadenectomiei determina intinderea rezectiei. De exemplu:

    • in cazul unei unei tumori a colonului ascendent necesitatea ridicarii ganglionilor pericolici si epicolici impune hemicolectomia dreapta
    • in cazul unei unei tumori a colonului descendent necesitatea ridicarii ganglionilor pericolici, epicolici si centrali impune hemicolectomia stanga

Schema drenajului limfatic al colonului

Diseminarea limfatica in cazul unei tumori colice cuprinde succesiv ganglionii pericolici (situati in imediata vecinatate a colonului), ganglionii epicolici (situati de-a lungul arterelor colice) si ganglionii centrali (situati la originea arterei mezenterice superioare, respectiv la originea arterei mezenterice inferioare).

Hemicolectomia dreapta

In cazul unei tumori situate pe colonul ascendent pentru indepartarea ganglionilor e necesara ligatura la origine a arterei ileocolice, a arterei colice drepte si a arterei colice medii. Aceste ligaturi devascularizeaza jumatatea dreapta a colonului, ceea ce impune indepartarea sa.

Hemicolectomia stanga

In cazul unei tumori situate pe colonul desscendent pentru indepartarea ganglionilor e necesara ligatura la origine a arterei colice stangi si a arterelor sigmoidiene. Aceste ligaturi devascularizeaza jumatatea stanga a colonului, ceea ce impune indepartarea sa.

 

In cadrul "ectomiilor" trebuie explicati inca 2 termeni: rezectie si amputatie.

    • rezectia: se refera la indepartarea unui segment intermediar (urmata de obicei de o anastomoza)
    • amputatia: se refera la indepartarea unui segment terminal

De exemplu in cazul unui neoplasm rectal in functie de distanta tumorii fata de sfincterul anal se poate face o rezectie rectala (indepartarea rectului mijlociu si superior si a portiunii terminale a sigmei, urmata de o anastomoza colo-rectala intre colon si rectul inferior restant) sau o amputatie rectala (indepartarea in totalitate a rectului cu aparatul sfincterian si colostomie definitiva).

Rezectie rectala

Se indeparteaza sigma, rectul mijlociu si superior; continuitatea digestiva se reface prin anastomoza colo-rectala. Se mai numeste rezectie rectala anterioara intrucat se face printr-o incizie abdominala (anterioara).

Amputatie rectala

In cazul unei tumori rectale joase se indeparteaza rectul in totalitate impreuna cu sfincterul anal si se practica o colostomie. Operatia se mai numeste amputatie rectala abdomino-perineala intrucat se face printr-un abord dublu - abdominal si perineal.


Operatii denumite cu sufixul "-plastie"
Se refera la reconstructia sau modificarea unor organe.

De exemplu:

    • esofagoplastie = reconstructia esofagului dupa esofagectomie

Dupa rezectia esofagului tumoral este necesara interpozitia unui organ tubular (stomac, colon) care sa permita trecerea bolului alimentar. Se face astfel un neoesofag, iar operatia se numeste esofagoplastie.

Esofagoplastie cu stomac

Dupa rezectia esofagului se decoleaza duodenul si se ascensioneaza stomacul in torace; anastomoza se face intre esofagul superior restant si stomac.

 

Alteori sufixul "-plastie" se refera la modificarea unui organ. De exemplu:

    • mamoplastie (de augmentare sau de reducere) = operatia prin care se modifica volumul sanilor (marire sau micsorare)
    • piloroplastie = operatia prin care se modifica pilorul (denervat in urma unei vagotomii)
Mamoplastie de augmentare (cu o proteza retroglandulara)
Mamoplastie de reducere

Piloroplastie

In urma vagotomiei tronculare bilaterale pilorul ramane denervat; in mod normal pilorul se deschide ritmic permitand trecerea chimului gastric in duoden; ca urmare a denervarii (vagotomiei) pilorul ramane permanent inchis. Pentru corectarea acestui neajuns se face o incizie longitudinala pe canalul piloric si duoden (implicit e sectionat si sfincterul piloric); incizia longitudinala e suturata in sens transversal. In acest fel sfincterul piloric circular devine intrerupt (ca o potcoava) si pilorul ramane permanent deschis.


Alte operatii, alte sufixe

Unele sufixe sunt folosite pentru operatii mai rar folosite. De exemplu:

    • operatiile denumite cu sufixul "-pexie" - se refera la fixarea unui organ
    • operatiile denumite cu sufixul "-plicatura" - se refera la plicaturarea unui organ

Pexiile sunt operatiile prin care un organ este fixat intr-o anumita pozitie. De exemplu pentru prolapsul rectal se face rectopexia sacrata, adica fixarea rectului la sacru cu ajutorul unei plase suturata atat la rect, cat si la sacru.

 

Tratamentul chirurgical al unei boli de reflux gastro-esofagian sau al unei hernii hiatale vizeaza refacerea unghiului His (valvulei Gubarov) si intarirea sfincterului esofagian inferior. Pentru aceasta fundul stomacului este adus posterior de esofag si plicaturat ca un guler in jurul esofagului inferior. Operatia se numeste fundoplicatura (Nissen).

 
 
La un pacient cu ocluzii intestinale repetate prin aderente postoperatorii se poate opta pentru dirijarea procesului aderential prin fixarea controlata a anselor intestinale cu cateva puncte de sutura. Operatia se numeste enteroplicatura.



 

 
image